marți, 30 august 2011

Minunile si oamenii obisnuiti

Invaluiti in vraja stropilor de ploaie ce cadeau mocaneste, linistit, si sub secretul umbrelei uriase s-au vazut prima data si s-au recunoscut din vietile trecute. Carliontzi negri s-au unit sub umbrela cu tepii blonzi in lunga imbratisare a regasirii. Intregul fusese recreat, atomul recompus. Jumatatile au incetat sa se risipeasca in timp si spatiu.
- Se logodeste roaba lui Dumnezeu... cuvinte magice, pecete a iubirii implinite au rasunat binefacator in linistea lui Septembrie.
- Se logoseste robul lui Dumnezeu... zambet de fericire rasare dintre valurile de spuma ale voalului de mireasa.
Carlionti de aur si abanos se invalmasesc pe cartea invelita in metal aurit uniti in taina iubirii, protejati de iubirea divina, un singur gand in doua trupuri atat de diferite, acelasi infinit inel pe doua degete cu doua nume.

Doi oameni, in doua corpuri au fost atunci un singur suflet. Pentru ca minunile se intampla pentru cei care iubesc.

La multi ani, My King with Carliontz!



Cu amor de litera si bucla de taciune,
Elizuc

miercuri, 3 august 2011

Descriptio Romaniae

Pe-un picior de plai, pe-o gura de rai cu creste in ceata, cu miros de brad e tara vacantei, tara lui Dracula, a lui Ceausescu, a Nadiei Comaneci si a lui Gheorghe Hagi. Pentru prietenii turci mai este si tara lui Popescu, Lucescu etc

Dupa ani de avioane si grairi mai mult sau mai putin cunoscute, chemarea gliei s-a facut auzita la microfonul celor 16kg si a unor lovituri gingase amplasate startegic catre ficat sau coaste. Eterna si fascinanta Romanie nu si-a pierdut farmecul copilariei, cand plecam de la premierea de sfarsit de an direct la mare.

Cer albastru, codri verzi, oameni veseli, liniste (cateodata prea multa), dimineti cu piscuri in ceata deasa si chip carliontzat adormit pe perna de alaturi toate impreuna aduc raiul chiar in fata ochilor de ciocolata mirati si fericiti ce pastreaza amintirea din ajun a unui drum de noapte in padure cu sclipiri ciudate in lumina farurilor, cu intrari in pesteri misterioase, cu cetati ce se dezvaluie nebanuite, nestiute, pline de mistere sapate adanc in piatra zidurilor.

Pe o stanca-nalta, intr-un vechi castel - fara rau in vale si fara tinere domnite ce plag si suspina, bat la poarta neagra pazita de un chipes muntean in uniforma de gala:
- Intrati si pastrati biletele va rog!
Urcusul anevoios e rasplatit cu varf si indesat indata ce treci pragul Branului. Nimic nou, fata de data trecuta, si totusi totul e altfel: mai bogat, mai organizat, mai documentat, cu miros de veacuri pastrat in usi, paturi de regi si principese, mese regale, carti din secole trecute.

Avem o tara frumoasa, cu oameni frumosi, pe care trebuie sa-i cauti caci nu ii gasesti la tot pasul- daca ar fi peste tot, am mai fi oare capabili sa-i apreciem?! Desi recunosc mai mult e mai bine in acest caz. Noi am gasit oamenii frumosi la Brasov, in multe locuri, dar mai ales la Sergiana Desi luam des masa in oras, in locuri mai mult sau mai putin selecte, local sau aiurea, in functie de program, nu am mai vazut oameni care sa serveasca mai frumos, sa te primeasca mai frumos in casa lor, sa-ti dea bucate mai bune, sa fie mai grijulii cu oaspetii lor ca aici. Tineretea lor, zambetul, bucuria de a avea musafiri la masa pe oricine trece pragul si coboara la racoarea beciului te fac sa dai banii cu placere- care a propos sunt mai putini decat platesti in oricare alt loc din zona pentru mai putin decat primesti aici- Meniul te poarta pe la hanurile la care probabil a mancat Vlad tepes sau Iancu de Hunedoara cand calatoreau incognito prin tara, ambianta e placuta, vecinii de masa educati- astfel incat nu auzi conversatii nedorite. Nu mi-am propus sa fac o cronica gastronomica neaparat dar locul merita vizitat, chiar cu riscul de a intarzia la o intalnire importanta:)

Avem o tara frumoasa, cu oameni frumosi pe care trebuie sa-i cauti- dar ce bucurie cand ii gasesti! Putem mai mult, putem invata de la cei pe care ii gasim in drumurile noastre la poarta cetatii sau la intrarea hanului, la receptia hotelului sau pe chaise-longue-ul vecin la piscina. Nu trebuie decat sa avem o minte deschisa si zambetul mereu pe buze, sa uitam de fata posomorata de ieri si sa privim mereu inainte.

Prin ceata de pe Postavaru, cu amor de soare si zambet de vacanta,
Elizuc